Cele mai comune biasuri cognitive

Creierul uman nu e un calculator perfect. Deși ne place să credem că gândim rațional, în realitate deciziile noastre sunt influențate de emoții, de experiențe anterioare și de scurtături mentale create pentru a economisi energie. Aceste scurtături se numesc biasuri cognitive și, deși utile uneori, pot distorsiona grav modul în care percepem lumea și pe noi înșine.

1. Biasul de confirmare

Este tendința de a căuta și a reține doar informațiile care confirmă ceea ce credem deja. Dacă suntem convinși că „oamenii nu se schimbă”, vom observa doar exemplele care susțin această idee, ignorând restul. În terapie, acest bias poate bloca progresul, pentru că pacientul se agață inconștient de dovezile care îi mențin suferința.

2. Efectul Dunning-Kruger

Persoanele cu un nivel scăzut de competență într-un domeniu tind să își supraestimeze abilitățile, în timp ce cei foarte competenți își subestimează cunoștințele. Este motivul pentru care, uneori, cei mai siguri pe ei nu sunt neapărat cei mai pregătiți.

3. Biasul retrospectiv („știam eu că așa va fi”)

După un eveniment, avem tendința să credem că am anticipat rezultatul, chiar dacă nu există nicio dovadă reală. Mintea face asta pentru a păstra o iluzie de control și pentru a reduce disconfortul incertitudinii.

4. Biasul de ancorare

Atunci când luăm o decizie, ne bazăm prea mult pe prima informație primită. De exemplu, dacă un produs este inițial prezentat la un preț foarte mare, o reducere ulterioară pare semnificativă, chiar dacă valoarea finală nu este realistă.

5. Eroarea fundamentală de atribuire

Avem tendința de a explica comportamentele altora prin trăsături de personalitate („e leneș”, „e rău”), dar pe ale noastre prin circumstanțe („am fost obosit”, „am avut o zi grea”). Acest bias ne face adesea intoleranți cu ceilalți și indulgenti cu noi.

6. Biasul negativității

Creierul acordă mai multă atenție evenimentelor negative decât celor pozitive. Un compliment poate fi uitat ușor, dar o critică rămâne zile întregi în minte. E un mecanism de supraviețuire evolutiv, însă în viața modernă duce la anxietate și autocritică excesivă.

7. Efectul de halo

Tindem să generalizăm o trăsătură pozitivă asupra întregii persoane. Dacă cineva este atractiv sau carismatic, presupunem automat că este și inteligent, moral sau competent. La polul opus, efectul de „coarne” (horn effect) face ca o trăsătură negativă să umbrească tot restul.

8. Biasul disponibilității

Evaluăm probabilitatea unui eveniment în funcție de cât de ușor ne vine în minte. Dacă auzim des despre accidente aviatice, ni se pare că sunt mai frecvente decât sunt în realitate, deși statistic riscul este extrem de mic.

Biasurile cognitive nu pot fi eliminate complet, dar pot fi conștientizate.

Să ne observăm gândurile cu o doză de curiozitate, nu de judecată, înseamnă să ne apropiem de un mod de gândire mai lucid și mai echilibrat.

În psihoterapie, această luciditate devine uneori primul pas spre schimbare.